Ligamentul încrucișat anterior – Structură și localizare

Ligamentul încrucișat anterior face parte din structura genunchiului, ca unul dintre cele 4 ligamente importante în asigurarea stabilității acestei articulații, sub forma unor benzi elastice care conectează oasele:

• Ligamentul încrucișat anterior (LIA) este localizat în centrul articulației genunchiului pe care-l traversează în diagonală. Are rol esențial în stabilitatea anterioară prin prevenirea deplasării spre înainte a tibiei și în stabilitatea rotațională prin prevenirea rotației excesive a tibiei față de femur. Ligamentul încrucișat anterior este alcătuit din două fascicule, unul antero-medial și celălalt postero-lateral, cu rol în stabilizarea antero-posterioară și rotațională a genunchiului.

• Ligamentul încrucișat posterior (LIP) este situat în interiorul articulației, unde se încrucișează cu cel anterior și are rol în stabilitatea posterioară prin prevenirea deplasării spre înapoi a tibiei față de femur.

• Ligamentul colateral medial (LCM) este localizat în porțiunea laterală internă a genunchiului, cu rol în stabilitatea articulației în plan frontal – pe partea internă medială.

• Ligamentul colateral lateral (LCL) este localizat în porțiunea laterală externă a genunchiului, cu rol în stabilitatea articulației în plan frontal – pe partea laterală externă.

Articulația genunchiului este una dintre cele mai complexe și mai mari articulații din corp. Aceasta susține greutatea corpului, deci trebuie să fie stabilă, dar în același timp trebuie să fie mobilă și suplă, pentru a permite mișcările de flexie, de extensie și de rotație ale membrului inferior. Anatomia genunchiului include trei oase – femurul, tibia și rotula (patela), cartilajul articular, meniscurile, ligamentele și tendoanele.

Ruptura de ligament încrucișat anterior – Cauze

Ruptura de ligament încrucișat anterior este una dintre cele mai frecvente leziuni de la nivelul genunchiului, alături de ruptura de ligament colateral medial. Leziunea poate fi parțială (ruptura unui fascicul, antero-medial ori postero-lateral) sau poate fi completă (ruptura ambelor fascicule), și e cauzată de pivotări forțate ale genunchiului, la opriri și schimbări bruște de direcție, la aterizare incorectă sau în contact direct.

Așadar, cel mai adesea – ruptura de ligament încrucișat anterior se produce în cazul activităților sportive, recreative sau de performanță, care pun presiune pe genunchi: fotbal, tenis, baschet sau schiat, dar și în sporturile de contact. Purtarea de încălțări nepotrivite sau a unor echipamente sportive neadecvate pot cauza accidentarea ligamentului încrucișat anterior, în special în cazul practicării sportului în condiții improprii.

Persoane predispuse și riscuri

Sportivii de performanță sunt mai predispuși la accidentarea ligamentului încrucișat anterior, dar și persoanele care practică activ sport, în mod special sporturi de contact. Este important de reținut faptul că ligamentul încrucișat anterior (LIA) este extrem de puternic, dar are o elasticitate redusă. În plus, numeroase studii au evidențiat o incidență mai crescută a leziunii în cazul sportivelor decât în cel al sportivilor.

Incidența leziunii de ligament încrucișat anterior la femei este de până la opt ori mai mare față de bărbați, spun cercetările din domeniul sportiv. În categoria sportivilor de performanță ca baschetul sau fotbalul, riscurile pentru femei apar pe fondul diferențelor intrinseci, de control neuromuscular și forță musculară.

Simptomele pentru ruptura de ligament încrucișat anterior

Primele simptome la producerea rupturii de ligament încrucișat anterior apar când pacientul simte deplasarea genunchiului, posibil asociată cu senzația de “pocnet” – în aproape jumătate din cazuri. Ulterior, se manifestă următoarea simptomatologie:

• Durere acută care apare brusc;
• Umflarea locală a genunchiului;
• Instabilitatea articulației în activități sportive;
• Limitarea mișcărilor la nivelul genunchiului;
• Apariția disconfortului în timpul mersului.

Este recomandabil să te prezinți la un control ortopedic în momentul apariției oricărui simptom din cele enumerate, deoarece chiar dacă acestea se ameliorează în timp, până la dispariție, gravitatea traumatismului poate evolua până la apariția gonartrozei.

Investigații și diagnostic

Diagnosticul rupturii de ligament încrucișat anterior implică investigații clinice și paraclinice specifice:

• Consultație: examinarea articulației genunchiului și documentarea anamnezei (date legate de istoric și de apariția incidentului);
• Radiografie de genunchi: pentru distingerea posibilelor fracturi;
• Scanare RMN: examinare de imagistică prin rezonanță magnetică – de mare detaliu;
• Artroscopie exploratorie de genunchi: procedură chirurgicală de evaluare și tratament, minim invazivă.

Tratamentul rupturii de ligament încrucișat anterior al genunchiului

Tratamentul rupturii de ligament încrucișat anterior al genunchiului este personalizat, în funcție de necesitățile și de condiția fiecărui pacient. Pacienții peste 50 de ani, cu o activitate fizică redusă și moderată, pot beneficia de tratament ortopedic conservator (nechirurgical): purtarea unei orteze (aparat ortopedic care susține și stabilizează articulația genunchiului), kinetoterapie (tonifică musculatura) și fizioterapie.

Reconstrucția artroscopică a ligamentului încrucișat anterior (tratamentul chirurgical) este recomandată pacienților tineri – activi și/sau sportivi de performanță.

Tratamentul chirurgical

Reconstrucția artroscopică a ligamentului încrucișat anterior (LIA) este o intervenție chirurgicală minim invazivă, care minimizează riscurile tratamentului chirurgical și redă stabilitatea genunchiului. Decizia pentru intervenție este corelată cu statusul pacientului (nivelul activității fizice și frecvența antrenamentelor sportive) și cu disponibilitatea acestuia pentru recuperarea post operatorie de 6 luni, cu kinetoterapie.

Reconstrucția artroscopică LIA înlocuiește ligamentul încrucișat anterior rupt cu o grefă, recoltată din tendoane chiar de la pacient (autogrefă), de la donatori (alogrefă) sau din sursa unui ligament artificial sintetic LARS (Ligament Augmentation and Reconstruction System). Intervenția se realizează prin artroscopie, o procedură minim invazivă de diagnosticare și terapie, prin care se vizualizează în interiorul articulației genunchiului, cu un instrument medical numit artroscop, asemănător unui telescop.

Anestezia în cazul artroscopiei poate fi generală, spinală sau locală. Procedura reconstrucției artroscopice a ligamentului încrucișat anterior identifică inițial leziunile – cu artroscopia exploratorie prin două incizii mici de ambele părți ale tendonului rotulian, se recoltează grefa, , apoi se efectueaza două tuneluri, tibial și femural, prin care este trecută și fixată grefa, cu materiale biocompatibile sau metalice.

Beneficiile ligamentoplastiei

Procedeul de ligamentoplastie se efectuează doar artroscopic și oferă o multitudine de beneficii față de modelul vechi de operație clasică: precizia diagnosticării și a efectuării procedurii, reducerea durerii după intervenție, timpul redus de spitalizare și de recuperare, vindecarea rapidă și riscurile asociate reduse.

Recuperarea după ligamentoplastia de încrucișat anterior

În medie, pacientul se externează la 1-2 zile de la intervenție și își începe recuperarea prin mobilizare activa si pasiva a genunchiului, contractii izometrice ale musculaturii coapsei, mers cu carje cu incarcarea membrului operat partial sau total. Disconfortul este redus, iar vindecarea e susținută de prescrierea unui tratament medicamentos. Pacientul poate să își reia munca de birou dupa 2 saptamani. În cadrul activității de teren se revine aproximativ după 1 lună, iar la munca fizică în minim 2 luni.

Recuperarea implică sedintele de kinetoterapie, extrem de importante pentru revenirea la o viață obișnuită, iar reluarea activităților sportive se face treptat și personalizat.

Orice traumatism de genunchi merită atenția ta în programarea unui consult, pentru șansa unui diagnostic corect și implementarea rapidă a planului de tratament potrivit.